I will try to change things that killed our love

May 14, 2008 at 12:34 am (Ars la sentiment) (, , , , , )

Se spune ca cel mai mult dureaza asteptarea. As spune ca cea care te face sa astepti indelung este uitarea. Uitarea pe care o doresti cu ardoare sa vina ca sa poti inlatura speranta si ultimile ei raze ce indraznesc sa te minta in fiecare dimineata. As putea astepta viata si inca o zi, daca as sti ca ceva s-ar schimba, as putea sta in expectativa uitandu-ma in urma de praf a ta, asteptand sa te intorci. Dar care ar fi rostul? Nu as face decat sa ma mint singura, sa imi creez iluzia unei fericiri care nu se va mai intoarce. Am incetat acum mult timp sa ma mint, am incetat sa sper si mi-am luat inima in dinti si am zis adio. Pentru ca era singurul lucru pe care il puteam face, pentru ca era singura chestie benefica, pentru ca…la dracu! Pentru ca nu puteam sa stau si sa ma uit ca fraiera si sa astept? Ce dracu sa mai astept? Nemurirea sufletului? In nici un caz al meu caci sper sa arda o data cu chipul asta, sa fie aruncat in cele patru zari.

Cat era sa mai plang si sa imi plang de mila? Si acum….acum ce sa fac, sa astept, desi imi spui sa imi vad de viata…ochii tai spun altceva iar eu stiu, STIU ca de data asta va merge si va fi frumos, Chiar imi doresc sa fie astfel. Poate asa ma voi vindeca si eu de sentimentul asta care ma cuprinde acum, o disperare amestecata cu o speranta inutila care nu stie ca e cazul sa se opreasca.Ce ar fi daca m-as minti in continuare? Nu as pica oare drept cea mai mare fraiera de pe planeta? Ce sa fac? Sa pandesc primul pas gresit? Nu imi sta in fire. Sa bag strambe? Pardon, nu fac d-astea, sunt o lady. Ce fac? Ma trezesc in fiecare dimineata spunand-mi ca e o alta zi in care voi zambi si voi fi eu, cea de atunci, imi pun machiajul de om fericit pe fata si sper ca va fi bine…nu mai plang, pentru ca nu mai pot, pentru ca nu imi mai sta in fire, nu pentru ca nu as vrea…ma uit in urma si….si o sa trec peste asta fara sa ma mai leg de sperante inutile, ca intr-o zi, ca poate, ca o fi ca o pati…stiu prea bine ca nu e asa…nu a fost niciodata…

You should give me a chance

This can’t be the end,

I’m still loving you

1 Comment

  1. Det Nye Riket said,

    May 15, 2008 at 11:05 am

    The show must go on
    Inside my heart is breaking
    My make-up may be flaking
    But my smile still stays on.
    Whatever happens, I’ll leave it all to chance
    Another heartache, another failed romance
    On and on, does anybody know what we are living for?
    I guess I’m learning, I must be warmer now
    I’ll soon be turning, round the corner now
    Outside the dawn is breaking
    But inside in the dark I’m aching to be free
    The show must go on!

Post a Comment